pressone.ro

Podcast. De ce n-a mers comunismul în România. Studiile de caz Dacia, Oltcit și Autocamioane Brașov

În episodul 10 al podcastului Colecționarul de Istorie, istoricul Petre Opriș, excelent specialist în industria și economia din perioada 1945-1989, autorul a numeroase cărți care privesc acest interval, descrie pitoresc și plastic, cu exemple concrete, de ce n-a funcționat și nici nu va putea funcționa vreodată comunismul. ]]>

Cât de sigură este îmbăierea pe litoralul românesc? Am testat: valori de E.coli de 100 de ori mai mari decât cele raportate de DSP și de 3 ori mai mari decât prevede legea

PressOne și Info Sud-Est au testat calitatea apei din 4 stațiuni de pe litoralul românesc. Am descoperit valori și de o sută de ori mai mari decât cele raportate de DSP în aceeași perioadă și de trei ori mai mare decât limitele admise de lege.  ]]>

Știri din cealaltă Românie. La Suceava un bărbat și-a făcut propria trecere de pietoni pe un drum județean, iar la Buzău a apărut roșia care cântărește cât un pepene

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe. Iată ce-am găsit săptămâna asta. ]]>

Ce faci în weekendul 2-4 august în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Festivalul Strada Armenească în București, Luis Fonsi are concert în Cluj-Napoca, operă rock în Timișoara și Serile Filmului Românesc la Iași. Tu ce faci în primul weekend din august? ]]>

Cât de mult reprezintă aleșii locali comunitățile unde au câștigat? În o treime din localitățile României, primarul ales a obținut mai puțin de 50% din voturi

Cine câștiga între Mihai Chirică și Marius Bodea, între Vergil Chițac și Stelian Ion, Radu Mihaiu și Rareș Hopincă, între Vlad Popescu-Piedone (fiul) și Alexandru Dimitriu, dacă alegerile erau în două tururi? ]]>

Interviu. Arhitectă rusă, refugiată în Georgia: „La început ești agent străin, apoi organizație indezirabilă, apoi susținător al grupărilor extremiste. Apoi pușcăriaș”

Tinerii ruși care au fugit din țară din cauza persecuției politice, primejdiei încorporării în armată sau a dezgustului pe care-l resimt față de tot ce reprezintă Putin sunt, în general, mai bine educați, mai urbani și mult mai activi politic decât rușii din țară. Asta înseamnă că Rusia își pierde ...

Veridica: Frontul tăcut. Faceți cunoștință cu cei care „visează în bulgară” în Moldova și Ucraina

Stabilitatea nu le-a caracterizat niciodată viețile: la fiecare câteva decenii, comunitatea își găsește satele și orașele marcate pe hărți diferite, în contextul căderii Imperiului Otoman și apoi al creării și dizolvării URSS. ]]>

Crima comisă de deținuți beți arată că penitenciarele au o problemă cu alcoolul artizanal. Răspuns ANP la solicitarea PressOne: peste 500 de cazuri constatate

O crimă comisă în celula de numai câțiva metri pătrați a unei închisori de maximă siguranță din România arată nereguli grave în sistemul penitenciar, printre care și consumul de alcool. ]]>

Interviu cu ministrul polonez de Externe. România, „o țară cu o putere militară semnificativă”

Visegrad Insight s-a întâlnit în context cu ministrul polonez al afacerilor externe pentru a discuta despre perspectivele europene, perspectivele de pace, noua inițiativă de comunicare strategică transatlantică a Poloniei în UE și rezistența alianțelor din Europa Centrală și de Est ]]>

Controlul agendei publice. Cum a fost evitată dezbaterea despre soarta urșilor din România printr-o știre falsă

În ziua în care președintele Klaus Iohannis trebuia să promulge legea împușcării la liber a 426 de urși, agenția de presă de stat Agerpres a publicat o informație potrivit căreia Italia era pregătită să trimită în România un urs violent. Ursoaica era bănuită că atacase un turist francez în regiunea ...

Scăldatul, interzis de 22 de ani în București. Lacurile orașului, confiscate de corupție și alte boli

Sătul de bazine pline de clor și piscine private care cer și 100 de lei pentru câteva ore de scăldat, reporterul PressOne a încercat să afle dacă Bucureștiul anului 2024 le poate oferi cetățenilor săi niște alternative „naturale” și, eventual, mai ieftine.  ]]>